ABRACADABRA GEZEŢEL / by Antim

A fost odată ca niciodată un împărat care avea trei feciori, pe unul îl chema Geţel si pe altul îl chema Pufulel şi pe celălalt îl chema Tuburel. Şi odată avea un copac care făcea mere de aur. Şi venea în fiecare un zmeu să le fure şi atuncia s–o gîndit ăla mic să vadă ce mai face tatăl său. Mami, nu mai ştiu ce să mai zic. Mi-ai spus–o tu cu mulţi ani înainte să se nască toţi prietenii mei, înainte de Rareş, de Horaţiu, de Toni şi Fredi, de Andrei. … Şi feciorul cel mic întreba: „De ce eşti, tată, trist?” „Că nu am gusta niciodată din mere”. Că venea tot timpul un hoţ.

Atunci s-a hotărît ca Degeţel să se ascundă cu fraţii săi şi au stat cu ochii în patru şi au pregătit spini şi o groapă mare şi au pus o plasă, işte spini, zmeul s–a înţepat în spini, o căzut cu spatele în plasă şi s–o înţepat în spini şi s–o terminat povestea . Ba, nu, mai este:

Şi venea celălalt zmeu să fure merele şi pe acela l–au prins. Cu mulţi anin înainte tatăl lor a murit şi atuncia copiii au şi crescut, dar pe vremea aceea era ciudat că erau şi dinozauri, erau toate plantele umeze şi carnea era bună de mîncat. Şi atuncia o venit un dinozaur mare – Tiranozaur şi atuncia Degeţel cel mic i–a tras cu săgeţi în burtă la Tiranozaur, cu săbii şi cu suliţe şi apoi Tiranozaurus o murit şi au trăit fericiţi pînă la adînci bătrîneţi.

Nu, ascultă ce vreau să-ţi spun: Sti, nu aşa era povestea, ai spus–o repede. Trebuia s–o spui încet. Nu aşa era partea cu zmeul, ai uitat ceva: să spui înainte să cadă în plasă zmeul mai întîi s–a înţepat în spini şi atuncia o căzut în plasă şi era greu şi s–o înţepat în spini, erau şi acolo spini. Asta ai uitat să spui, s–o iei de la cap povestea!